aveam nevoie de un punct de sprijin... sa rastorn universul in paharul amar al ideilor si al notelor triste de ieri... sau de azi, aveam. aveam nevoie de universul perfect, inocent, perfectibil al unor amintiri... bantuind ieri, azi indoiala, certitudinea zilei si cerul decolorat, aspru, inert. aveam... nevoie aveam, de univers sa gaseasca o jumatate sfertului meu de vis... te stiam doar pe tine...
aproape că am uitat şi aceste cuvinte, alte rânduri s-au adunat însă şi trebuie să scap de ele. poate că nu este un moment bine ales însă pare unul potrivit, festiv...aproape acelaşi lucru... timpul pe care eu nu l-am furat, timpul căruia tu nu i-ai simţit lipsa.