doi tineri frumoşi şi poate prea trişti în alei ninse gelos?pe ce şi pe cine?nu e nimeni şi nimic să fii gelos? dar sunt! nu să nu fii şi nici trist nu fi.. atunci trist cât nu ajung la inima ta, la sânul tău şi de singurătatea mea lovit şi încercat de cuvinte ca fulgii de nea ce ne-au aşezat dintre îngeri pe jos.. şi dacă te sărut iarăşi spuse încruntată un pic şi strânsă în buză va ieşi soarele? uite ieşit lampadarul.. mi-e destul.. .. se sărută, ah, se sărută tinerii pe străzi în bistrouri pe parapete..
aproape că am uitat şi aceste cuvinte, alte rânduri s-au adunat însă şi trebuie să scap de ele. poate că nu este un moment bine ales însă pare unul potrivit, festiv...aproape acelaşi lucru... timpul pe care eu nu l-am furat, timpul căruia tu nu i-ai simţit lipsa.